Mi s-a parut interesant asa ca l-am preluat intregral pe blog pentru voi.

(Un material preluat de la Dl. geolog Andrei Costin Victor, fiul geologului Andrei Justin)

        ROSIA Montana Gold Corporation, RMGC, compusa din Gabriel Resources, companie miniera junior din Canada, cu participare a Statului Roman de mai putin de 20%, este compania care vrea sa scoata din Romania 2 – 300 000 kg aur si 1 800 000 kg argint, distrugand tot muntele Carnic de la Rosia Montana, in inima Apusenilor, cu principalele obiective turistice, galeriile antice si medievale, sapate in cea mai bogata parte a zacamantului. Pentru separarea aurului si argintului din cele 13 000 000 de tone de minereu sarac planificat sa se exploateze anual, cu continuturi de o.6 – 1.46 grame de aur per tona, compania vrea sa macine si sa trateze aceasta masa colosala cu 40 000 000kg de cianura de sodiu anual, vreme de 13 ani. Totul ar urma sa fie varsat intr-un iaz de decantare situat in locul satului Corna, la 5km amonte de orasul Abrud(30 000 locuitori). Iazul ar urma sa aiba in final peste 600 de hectare si sa contina 316-340 000 000t de reziduuri toxice (cianuri metalice,compusi cu  arsen, sulf, metale grele,etc).

Ca geologi, punem sub semnul intrebarii volumul rezervelor de minereu publicate de compania RMGC in Proiectul de exploatare supus aprobarii autoritatilor. In cariera din muntele Cetate, unde statul comunist a distrus dupa 1975 alte vestigii antice inestimabile, continuturile mineralizatiei epitermale de aur au scazut rapid cu adincimea, de la 3 grame la tona, la mai putin de 0,6g/t. Presupunem ca rezerva  de roca mineralizata din muntele Carnic este mai mica, contine doar 150t aur, nu 300t si ca extractia prevazuta de RMGC s-ar opri mult mai repede decat cei 13 ani afirmati in proiect.

         Aici, la Rosia Montana, este singura exploatare miniera continuua din vremea  Imperiului Roman, popoarelor migratoare, Regatului Maghiar, Imperiului Austriac si Romaniei.

         In orice tara civilizata, pe o arie cu potentialul turistic exceptional de la Rosia Montana, cu peisaje date de muntii vulcanici combinate cu lacurile de acumulare a apei pentru “steampuri” (vechile instalatii de macinare a minereului) si cel mai mare si spectaculos sistem de galerii miniere antice din Europa, s-ar construi o statiune turistica cel putin de talia Branului. Aici, la Bran, fiecare localnic primeste in gazda turisti romani si straini care vin sa vada “castelul lui Dracula” de la Bran, rotunjindu-si simtitor veniturile. In Austria, la Saltzburg, in jurul a NUMAI 300m de galerii romane din mina de sare, a fost  ridicata o statiune turistica de prima marime. Domnul Santimbrean, vechiul geolog sef al minelor de la Rosia Montana a prezentat in revista Formula As un plan de construire a unui circuit turistic subteran, cu un trenulet minier care sa faca turul galeriilor antice. Turistii ar plati bine un asemenea circuit.

   Aprobarea proiectului minier ar duce la distrugerea peisajelor si ale celor 7 000m de galerii antice trapezoidale si triunghiulare(unice in Europa), sapate cu dalta si focul si altor 50 000m de galerii medievale si recente, deosebit de spectaculoase (cu “corande”, goluri subterane uriase datorate exploatarii volburilor si a intersectiilor de filoane).

            Exploatarea ar duce la mutilarea zonei – excavarearea a 2 munti( 200 000 000t de roca), astuparea a 2 vai si demolarea a satelor Corna si a celei mai vechi localitati miniere din Romania, Rosia Montana, botezata de cuceritorii romani Alburnus Maior..

        In cazul aprobarii exploatarii, Statul Roman ar primi la buget maximum 10% din valoarea declarata a aurului extras. O geoloaga a RMGC a declarat la postul 10 TV ca, la o valoare a aurului si argintului de 11 000 000 000$ bugetul nostru primeste doar 1,43 miliarde. Deoarece suma este disproportionat de mica, economistii “cointeresati” sa sustina proiectul arunca in reclamele din presa cifre ametitoare:19 miliarde$ care ar rezulta din multiplicarea banilor prin afaceri anexe proiectului. Profesorii si cercetatorii de la Academia de Studii Economice au aratat ca sumele ar fi mult mai mici.

         In plus banii ar veni treptat, la pachet cu un CADOU OTRAVIT constituit din iazul de decantare al rocilor sterile ramase de pe urma macinarii minereului si amestecului acestuia cu  CIANURI pt. separarea aurului. Iazul a fost proiectat sa inece satul Corna (2 km SE de centrul Rosiei) si sa acopere o suprafata uriasa, de 600 de hectare, cu 200-240 000 000 t de apa cu roca sterila imbibata cu substante toxice – compusi cianometalici, arsen, sulfo-cianuri,  metale grele si acid sulfuric. Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane, de profesie chimist, sublinia faptul ca aceste reziduuri vor ramane extrem de periculoase peste 70 de ani.  De o mie de ori mai periculoase decat poluarea de acum a catorva paraie de munte, datorate  scurgerilor de galita din vechile mine.

 Iar jumatate din fundul iazului este compus din GRESII PERMEABILE CA O SITA si este strabatut transversal de fracturi (falii) adanci, orientate perpendicular pe axul iazului. Astfel, prin fundul lacului s-ar infiltra substantele toxice in apele subterane si ar izvori peste tot in localitatile din jur, otravind apa din fantani si izvoare, solul si plantele. Deoarece fundul iazului este situat la altitudine mai mare decat vaile mari din jur, va functiona ca un castel de apa, distribuind in jur ape otravite intr-o zona locuita de 40 000 de oameni.

    Acoperirea cu argila a fundului iazului ucigas nu ar fi eficienta, datorita pantelor mari ale malurilor. In plus, singura argila plastica, caolinoasa, plastica, de calitate, se gaseste dincolo de Alba Iulia; RMGC ar intentiona sa foloseasca pe post de ,,argila” argilitele formatiunii de Soharu, roci semistancoase mult mai putin impermeabile decat o argila normala. Iazul de decantare proiectat la Corna ar fi o BOMBA ECOLOGICA pt urmatoarele zeci de ani. Proiectul companiei se lauda cu soliditatea barajului de 185 de metri, situat la 5km in amonte de orasul Abrud (30.000 locuitori). Proiectul barajului a fost verificat de mari specialisti, dar nu si permeabilitatea fundului iazului. Proiectul mult laudat al companiei (mii de pagini, grupate in 35 de volume) nu a facut nici un studiu privind aceasta extrem de periculoasa permeabilitate  si nici nu a vazut numeroasele fracturi, (19 fracturi, aproximativ din 235 in 235 de metri) de pe fundul lacului (date dupa ing. geofizician Justin Andrei, cercetator principal 1 si director stiintific al Institutului geologic al Romaniei intre 1990 -1999. Tot dumnealui a atras atentia asupra prezentei gresiilor permeabile).

       In zona YellowKnife din Canada, un iaz similar construit in anii ’50 necesita acum cheltuieli de ordinul a 1,2 miliarde de dolari canadieni ANUAL pentru izolarea sa ( prin inghetare).

       1 200 000 ooo dolari in fiecare an, platiti de statul canadian, nu de compania exploatatoare din anii 50. Romania nu are nevoie de asa ceva doar ca o companie straina sa se imbogateasca.

       Facand abstractie de problemele de patrimoniu, exista metode de exploatare a aurului mult mai curate precum separarea in camp electromagnetic, dar este mai scumpa si trebuie platit patentul pt utilizare.

        Metoda clasica de separare a fost flotatia sulfurilor, care contineau 80% din aur si arderea lor la Baia Mare sau la Copsa Mica. Cianurarea s-a folosit numai pentru separarea aurului si argintului din concentratul de sulfuri. Se cianurau 10 000 de tone pe an si nu 13 000 000t.

Prin ardere, produsele de cianurare erau distruse. Flotatia mai are un avantaj major. Nu lasa in roca macinata sterila arsenopirita, principala sulfura aurifera de la Rosia Montana, eliminand arsenul si sulful din iaz. De asemeni, permite si extragerea unor metale rare, precum germaniul.

         CIANURAREA IN MASA este cea mai ieftina metoda de separare a aurlui pentu companie (si cea mai, cea mai murdara, mai poluanta pentru Romania); este o metoda atat de veche, incat nici nu mai necesita plata unui patent pt. utilizare. Zgarcenia RMGC, care nu doreste sa aplice o metoda mai moderna decat stravechea si poluanta cianurare, va distruge orice sansa da dezvoltare a unei agriculturi si turism ecologic dupa rapida epuizare a minereului din dealul Carnic-Rosia Montana.  Compania nu vrea sa cheltuie, ci doar sa ia aurul si sa plece din ROSIA.

         Unde ?

        EXISTA UN AL DOILEA ZACAMANT auro-argentifer la 5-6 km sud de Rosia Montana, Bucium Rodu – Frasin, exploatat din vremea romanilor, cu rezerve recunoscute de companie ca fiind 40% din cele de la Rosia Montana. Compania vrea sa-l exploateze DUPA ce ar extrage partea mai bogata de la Rosia Montana. Si pe acesta vor sa-l cianureze si sa-l verse tot in BOMBA ECOLOGICA, iazul de la Corna. Dar aceasta DUPA CE AR DISTRUGE ROSIA MONTANA. Pentru ce vor sa distruga intai localitatile si minele antice de la Rosia, propuse de comisia pentru UNESCO a Parlamentului Romaniei in unanimitate pt protejare, cand au destul minereu la Bucium Rodu-FRASIN; poate mai mult decat recunosc verbal, probabil inca 2 – 300 000kg de aur.

             EXISTA SI UN AL TREILEA ZACAMANT in portofoliul Gabriel Resources, de cupru si aur la 11km de Rosia Montana,  Bucium Tarnita. Rezerve  sunt uriase, 550 000 000t de minereu care NU NECESITA CIANURARE DEOARECE AURUL ESTE LEGAT DE CALCOPIRITA, minereul de cupru, care se separa prin flotatie,mult mai ecologic. Prezenta cuprului in concentrat nu permite cianurarea. DE CE NU IL EXPLOATEAZA PE ACESTA? NU DISTRUG UN OBIECTIV DE VALOARE UNESCO, nu distrug nici o localitate, nu cianureaza. Dar compania vrea sa distruga si sa otraveasca Rosia, apoi sa exploateze, tot cu cianura si zacamantul Bucium Rodu si la sfarsit Bucium Tarnita. In aceasta ordine RMGC si Gabriel Resources au cerut avizele de la stat, de la Agentia Nationala de Resurse Minerale. Bucium Tarnita contine peste 2 700 000 tone cupru la 9 100 $/tona si 120 tone aur. Mai multi bani decat la Rosia Montana. 

        Dar exista si un al PATRULEA ZACAMANT de de Cu – Au, Rosia Poieni, cel mai mare din Romania, la NUMAI 3km est de Rosia Montana. Exploatat din 1988 de o cariera uriasa, cu capacitatea de 11 000 000 tone anual, productia actuala este redusa la un sfert din lipsa de investitii. Sunt necesare 1-2 miliarde dolari pt largire si adancirea carierei si retehnologizarea Combinatului Cuprului de la Rosia Poieni. In plus continuturile de Cu si Au cresc in adancime si rezervele ajung pt 50 de ani. De aici vor iesi la pensie minerii din Rosia Montana . Aceia care chiar vor sa munceasca, si nu doar sa se mute la Alba Iulia, in cartierul Recea, construit de RMGC pentru a depopula Rosia si Corna.

         De ce RMGC nu investeste in giganticul zacamant de la Rosia Poieni. Deoarece nu are bani. RMGC, adica Gabriel Resources plus cateva procente participatie fosila a Statului Roman, este foarte vizibila in spatiul mediatic. Angajeaza temporar cateva sute de muncitori pt explorari geologice, “convinge” primari locali sa ceara distrugerea propriilor sate, cointereseaza ziare, functionari publici, cercetatori si parlamentari sa-i sustina in spatiul public. Aceste cheltuieli nu depasesc 200 milioane de dolari. Dar nu ating miliardele de dolari necesare pt. deschiderea unei exploatari mari nici la Rosia Montana si nici la Rosia Poieni. Realitatea este ca RMGC este o companie mica, in termenii Bursei Miniere de la Toronto este o COMPANIE JUNIOR. Este capabila sa scrie proiecte miniere, sa “convinga” autoritatile sa le aprobe, sa adune bani de la actionarii canadieni si americani, dupa care trebuie sa gaseasca o COMPANIE MINIREA SENIOR care sa investeasca 1-2-3 miliarde pentru exploatare. Aceste companii senior nu sunt cu nimic mai blande cu mediul sau cu legislatia si lucreaza de regula in tari bananiere unde politicienii sunt ieftini. Dar aceste companii gigant, cu 10-20 de exploatari miniere in toata lumea si capital de zeci de miliarde $ sunt mai prudente cu banii lor.

        Deoarece numai paguba materiala a Romaniei este mult prea mare fata de sumele rahitice care ar intra la buget, un embargou informational a acoperit subiectul in massmedia; orice ziar sau televiziune care primea sa publice reclame pt proiectul devastator , “intamplator” nu mai publica nici un cuvant critic. Cu exceptia de marca a perseverentei Formula As si mai recent Kamikaze, SILENTIZIO STAMPA… Asta pana la ultima interventie a presedintelui de la sfarsit de august, cand subiectul a devenit…bun public

         In era informationala, acest proiect mai are un efect pervers; UMILIREA ROMANIEI. Un observator neutru din exterior va gandi: ce natie demna de dispret, ce sat fara caini este Romania, daca o companie miniera junior, cu capital sub un miliard de dolari, cointereseaza majoritatea politicienilor,  funcionarilor si ziaristilor care pot influentza aprobarea proiectului.

        PAGUBITA de patrimoniu, JEFUITA de aur, OTRAVITA SI UMILITA – asa ar putea arata Romania daca ministrul UDMR de la Mediu ar da avizele pt inceperea

proiectului. Doamne fereste.

  Geolog Andrei Costin Victor 49 de ani, fiul geologului Andrei Justin 77 ani )

 P.S.   Acest text a fost scris in luna ianuarie 2011 si completat pe 2 septembrie. Ofensiva de vara a RMGC impotriva intereselor cetatenilor Romaniei,  soldata cu aprobarea proiectului de catre ministerul culturii a produs deja  cresterea valorii actiunilor lui Gabriel Resources precum si vanzarea masiva a acestora catre alti investitori. Trei probleme mi-se par interesante:

       1. Compozitia actuala a actionariatului Gabriel Resources. Fostul Director General al Institutului Geologic al Romaniei, Stefan Marincea, adversar al proiectului, schimbat din functie in vara, imi spunea ca proprietarii actuali sunt 3 fonduri de investitii americane, unul implicat in falimentul bancii Lehman Brothers in 2008, iar altul implicat in povestea ,,diamantelor insangerate” din Africa. Nu vreau sa vad ce ar face si in Romania.

       2. -  in Maramures apar companiile miniere din Urali, cunoscute din presa internationala pentru “respectul” fata de legile locale si interesele cetatenilor din zonele miniere.  Posibila ingerinta ruseasca la Rosia ar putea genera un supliment de complicatii.  

1. - Camera Deputatilor trebuie sa discute un amendament la Legea Minelor care a fost aprobat tacit de Senat. Proiectul legislativ prevede ca orice proiect al unei companii miniere, o data aprobat, sa devina proiect de interes national. Astfel, orice companie miniera va putea expropria fortat, dupa bunul plac pe orcine sta in calea lor, in ce conditii financiare vor ei. Daca se aproba, Parlamentul poate sa isi inchida portile si sa declare extinctia suveranitatii Romaniei.